În 1989, Bucureștiul avea peste 130 de baze sportive și de agrement – ștranduri, terenuri, săli, baze nautice sau piste de atletism – construite pentru a încuraja mișcarea și viața activă. Ce a mai rămas din această rețea? O echipă de cercetători a analizat 107 dintre ele, pornind de la planul cadastral din ’89 și completând cu investigații de teren, documente de arhivă, reglementări urbanistice și interviuri. Rezultatul: primul inventar public al infrastructurii sportive de cartier din Capitală – o radiografie a decăderii, dar și un apel lucid pentru salvarea a ceea ce poate fi recuperat.

Volumul „Inventarul bazelor sportive și de agrement muncitorești din București”, lansat pe 17 aprilie 2025 la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, este semnat de antropologii Andrei Mihail și Ileana Szasz și de istoricul Răzvan Voinea. Lucrarea documentează 107 baze din toate sectoarele Capitalei: doar 46 mai sunt funcționale sau parțial funcționale, 38 sunt abandonate, iar restul au fost transformate în ansambluri imobiliare, parcări sau centre comerciale.

Evenimentul de lansare a inclus intervenții ale autorilor și ale invitaților din zona administrației și urbanismului, precum conf. univ. dr. Bogdan Suditu, Președintele Comisiei Tehnice de Urbanism a PMB, Matei Damian, arhitectul-șef al PMB, George Tuță, Primarul Sectorului 1.

„Inventarul bazelor sportive și de agrement muncitorești din București” va fi disponibil pentru descărcare din 18 aprilie pe stadiondecartier.cssportul.ro.

„Acest inventar nu este despre nostalgie. Este un document de lucru pentru cei care pot lua decizii și o oglindă a felului în care neglijăm sănătatea, coeziunea și spațiul comun. Dacă nu îl folosim acum, nu va mai rămâne nimic de recuperat”, a declarat istoricul Răzvan Voinea.

Inventarul oferă pentru prima dată o imagine completă și actualizată asupra infrastructurii sportive de cartier din București. Conține fișe detaliate pentru cele 107 baze – cu informații despre localizare, regim de proprietate, stare fizică, reglementări urbanistice – completate de hărți comparative, fotografii de arhivă și din prezent, exemple de reutilizare funcțională și informații esențiale pentru fundamentarea unor politici publice coerente.

Adresat în primul rând autorităților locale – primării de sector, Primăria Capitalei, direcții de urbanism și sport –, dar și parlamentarilor, planificatorilor urbani, arhitecților, cercetătorilor și comunităților locale, acest inventar poate sta la baza unor politici publice privind sportul de masă și utilizarea terenurilor urbane. Totodată, poate stimula inițiative civice de recuperare a bazelor sportive pentru cartiere. Este un instrument practic, bazat pe date verificabile și accesibile, menit să sprijine luarea deciziilor informate în domeniul infrastructurii sportive.

Lucrarea va fi înmânată instituțiilor-cheie din administrația locală și centrală, însoțită de o petiție semnată de peste 2.000 de bucureșteni care cer ca aceste spații să rămână în serviciul comunității. Este un demers civic și profesionist, care invită la acțiune și responsabilitate.

Cercetarea scoate la iveală contrastul dramatic dintre decădere și rezistență. Baze precum Metalul București – cândva una dintre cele mai mari din Capitală – sau Girueta, URBIS și Ștrandul Tineretului sunt complet abandonate sau desființate parțial. În paralel, amenajări ca Cireșarii sau Temerarii, continuă să funcționeze și să deservească sportul de masă, în ciuda subfinanțării și a lipsei de sprijin coerent. Alte baze, precum Aversa sau Tracțiunea, sunt încă folosite de comunități locale, dar vulnerabile în lipsa unei strategii clare de protecție.

Printre cazurile critice, în care există deja documentații pentru conversia în proiecte imobiliare, se numără FRB (Filatura Română de Bumbac), Girueta, Tei-Toboc și baza Pasteur. În toate aceste situații, legislația este ambiguă, iar autoritățile absente.

Printre exemplele pozitive se numără: Constructorul Feroviar – jumătatea sudică a bazei sportive a fost preluată de Clubul Rapid, care a transformat-o într-un centru modern de pregătire a copiilor și juniorilor; Metaloglobus – baza echipei de Liga a II-a, unde se antrenează și juniori; Electromagnetica – activă în Ferentari, cu terenuri închiriate constant; Voința – reabilitată și folosită pentru fotbal și tenis; sau Complexul Studențesc Tei – deschis pentru zeci de mii de tineri anual.

Volumul este rezultatul unei cercetări de peste 5 ani, desfășurată prin teren, arhive, interviuri, studii de caz și analiză istorică. Este transmis instituțiilor relevante împreună cu semnăturile a peste 2.000 de bucureșteni, ca sprijin pentru decidenții care doresc să protejeze și reactiveze infrastructura sportivă a orașului.

Mai mult decât nostalgie – o urgență de sănătate publică

Demersul nu este despre trecut, ci despre prezent și viitor. Într-un oraș cu peste 2 milioane de locuitori, accesul la sport devine o problemă de sănătate publică. Potrivit sondajului Eurobarometru publicat de Comisia Europeană în 2022, 62% dintre români nu practică nicio formă de sport, invocând lipsa infrastructurii ca principal obstacol. Această realitate a fost recent semnalată și de înotătorul David Popovici, care atrăgea atenția asupra subfinanțării și degradării constante a infrastructurii sportive din România. Inventarul confirmă, prin documentare riguroasă, această criză ignorată.

Cine sunt autorii:

Volumul este semnat de o echipă interdisciplinară de cercetători: antropologul Andrei Mihail, lector la Facultatea de Științe Politice din cadrul SNSPA, coordonator al platformei Stadion de Cartier și al mai multor proiecte de cercetare dedicate sportului de masă; istoricul Andrei Răzvan Voinea, doctor în istoria arhitecturii, cunoscut pentru lucrările sale despre parcelările muncitorești și istoria locuirii în București, și Ileana Szasz, regizoare și doctor în sociologie, cu o experiență amplă în cercetare vizuală și film documentar, selectată și premiată în festivaluri internaționale.

Despre Centrul de Studii Sportul Est European

Asociația Centrul de Studii Sportul Est European (CS Sportul) este un centru de cercetare fondat în 2020 de cei trei autori ai volumului, având ca misiune documentarea dimensiunii sociale a fenomenului sportiv. Prin proiectele Stadion de Cartier și Mica CeFeRiadă, echipa investighează cum sportul reflectă și modelează viața urbană, memoria colectivă și politicile publice. Toți trei sunt bursieri CIES (Centre International d’Étude du Sport), susținuți de FIFA pentru studii privind fotbalul și infrastructura sportivă în România.